CALEA CEA ÎNGUSTĂ

Diavolul există, sau este numai o construcție mentală a individului, un arhetip jungian, o energie creată de noi înșine? Dar iadul - există cu adevărat, sau e numai o proiecție coșmarescă răspândită de elitele religioase pentru a ține masele sub control?

 

Într-o eră a relativismului postmodern, această întrebare pare să își afle răspunsul de la sine: cine mai crede în astfel de fantasme ale unui trecut obscurantist, bântuit de frici medievale, este o persoană retrogradă, ușor redusă, care probabil că nu știe să se adapteze la societatea modernă, o societate a evoluției tehnologice și spirituale, o societate a libertății și toleranței religioase, care nu condamnă pe nimeni și este gata să îmbrățișeze orice deviație în numele umanismului și a înțelegerii, a globalismului și a cooperării... Și așa mai departe, cunoaștem refrenul!

 

Oare?!..

 

 

Dar dacă trăim într-o lume atât de perfectă și evoluată, de ce există încă războaie de cucerire? De ce rata divorțurilor a crescut atât de mult și de ce avortul a devenit un lucru normal? De ce, cu atâtea mijloace de comunicare, nu mai știm să comunicăm? Și cu atâtea modalități de informare, nu mai avem habar de nimic? De ce confortul material nu ne face mai fericiți? De ce există din ce în ce mai multe cazuri de tulburări psihice, sinucideri, depresii? De unde atâta durere, dacă societatea a evoluat?

 

Vom încerca aici să oferim răspunsuri la aceste întrebări, având la bază mărturile unor persoane care au luat contact în mod direct cu aceste realități, reușind însă prin voia și harul lui Dumnezeu să se salveze și să facă cunoscută existența răului în varianta sa personală, empirică, nu doar principială.